Intrebari frecvente

Cum se pot casa anumite obiecte de inventar la o societate comercială pe acțiuni?

 

1.1.Prevederi aplicabile:

¾    O.M.F.P. nr. 2.861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii;

-    Legii contabilitatii nr. 82/1991;

-   OMFP nr.2634/2015 privind documentele financiar-contabile;

-   Procesul-verbal de inventariere a patrimoniului societății SAVA SA pentru anul 2019;

-   HG nr.2139/2004 privind Catalogul pentru clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe din 30.11.2004;

-  OMFP nr.1802/2014 pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situaţiile financiare anuale individuale şi situaţiile financiare anuale consolidate.

  1.2. Obiectele de inventar sunt bunuri care au o durată de funcționare mai mică de un an și o valoare de intrare mai mică de 2.500 lei (de achiziție).

Casarea obiectelor de inventar se efectueaza de regula parcurgând următoarele etape:

       I.            Numirea Comisiei de inventariere si casare: pentru efectuarea inventarierii anuale a patrimoniului societății se va numi prin decizia Consiliului de Administrație o Comisie de inventariere si casare.

    II.            Încheierea procesului-verbal de constatare al Comisiei de inventariere si casare: in urma inventarierii, Comisia va încheia unui proces verbal de inventariere si casare care va cuprinde rezultatele inventarierii, concluziile și propunerile comisiei, inclusiv de scoatere din funcțiune a imobilizărilor, propuneri de scoatere din uz a materialelor de natura obiectelor de inventar și declasare sau casare a unor stocuri. Procesul-verbal trebuie aprobat de CA.

 III.            Valorificarea bunurilor casate. Hotărârea AGA de aprobare a propunerii de valorificare a bunurilor casate și de împuternicire a persoanei responsabile cu valorificarea bunurilor casate.

Am un SRL si doresc sa angajez doi cetateni strini, non-UE, care sunt deja angajati la o alta societate din Romania. Care sunt pasii pe care trebuie sa ii urmez?

Buna ziua,

In cazul in care cetateii non-UE sunt deja angajati la o alta societate din Romania, trebuie sa obtineti de la Inspectoratul General pentru Imigrari avizul de angajare in munca pentru situatia in care se schimba angajatorul, in baza urmatoarelor documente:

  • Cerere motivata;
  • Dovada imputernicirii legale a persoanei care reprezinta angajatorul in fata IGI;
  • Certificatul de inmatriculare de la Registrul Comertului, in copie si in original;
  • Certificat constatator emis de catre oficiul registrului comertului, din care sa rezulte ca nu s-au operat cereri de inscriere a declararii starii de faliment;
  • Fisa postului;
  • Oferta ferma de angajare;
  • Declaratia pe proprie raspundere a strainului ca este apt din punct de vedere medical pentru a fi incadrat in munca si ca are cunostinte minime de limba romana sau cunoaste o limba de circulatie internationala;
  • Curriculum vitae al strainului si doua fotografii tip ¾ ale strainului, care poate contine si declaratia pe proprie raspundere a strainului ca este apt din punct de vedere medical pentru a fi incadrat in munca si ca are cunostinte minime de limba romana sau cunoaste o limba de circulatie internationala (in cazul acesta, nu se mai solicita documentul de pa pct.g de mai sus);
  • Atestatul de recunoastere a studiilor necesare ocuparii functiei pentru care se solicita eliberarea autorizatiei de munca, eliberat de Ministerul Educatiei, Cercetraii si Tineretului, in conditiile prevazute de legislatia in domeniu, sau diploma de studii eliberata de institutii de invatamant acreditate in Romania;
  • Documentul de autorizare prevăzut de lege (atunci când este cazul)
  • Copiile documentelor care atesta pregatirea profesionala obtinuta in afara sistemului de invatamant sau, dupa caz, care atesta experienta profesionala, traduse si legalizate in conditiile legii (atunci cand este cazul);
  • Copiile documentelor care atesta obtinerea in Romania sau in alt stat membru al UE a calificarii profesionale necesare ocuparii locului de munca, traduse si legalizate (atunci cand este cazul);
  • Cazierul judiciar al strainului eliberat de autoritatile romane;
  • Cazierul judiciar al angajatorului;
  • Copia documentului de trecere a frontierei, valabil, al strainului.

De asemenea, odata cu depunerea dosarului, angajatorul va achita la Inspectoratul General pentru Imigrari echivalentul în lei al taxei in cuantum de 100 euro pentru fiecare dosar (fiecare angajat).

 

Care este avantajul achiziționării tichetelor de masa pentru salariați?
Declarația privind beneficiarul real al societății trebuie depusa anual dupa depunerea bilantului?

Da, conform art. 56 din Legea nr.129/2019, declarația privind beneficiarul real se va depune anual sau ori de câte ori intervine o modificare o declaraţie privind beneficiarul real al persoanei juridice, în vederea înregistrării în Registrul beneficiarilor reali al societăţilor.

Declaraţia anuală se depune la oficiul registrului comerţului în care este înmatriculă persoana juridică în termen de 15 zile de la aprobarea situaţiilor financiare anuale, iar dacă intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real, declaraţia se depune în termen de 15 zile de la data la care aceasta a intervenit.

In situatia unei daune, Prestatorul (societatea mea) are obligatia sa il despagubeasca pe client cu toata valoarea daunei sau numai cu suma primita de la asigurator (inclusa in polita de asigurare)?

Intrebare completa:

Am o societate cu raspundere limitata, obiectul de activitate fiind prestari servicii (depozitare). Pentru asigurarea bunurilor clientilor cu care lucrez, inchei intotdeauna o asigurare de raspundere civila. In situatia unei daune, Prestatorul (societatea mea) are obligatia sa il despagubeasca pe client cu toata valoarea daunei sau numai cu suma primita de la asigurator (inclusa in polita de asigurare)?

 

Raspunsul nostru:

Buna ziua,

Conform Codului Civil, art.2224 Drepturile tertelor persoane pagubite, alin.(2): „Asiguratorul poate fi chemat in judecata de persoanele pagubite in limitele obligatiilor ce ii revin acestuia din contractul de asigurare.” Art.2225 Stabilirea despagubirii: „Daca nu se prevede altfel prin lege, despagubirea se stabileste prin conventie incheiata intre asigurat, terta persoana prejudiciata si asigurator sau, in caz de neintelegere, prin hotarare judecatoareasca.”

In speta dvs., Prestatorul are calitatea de Asigurat, astfel ca exista doua ipoteze:

-          Prejudiciul suferit se incadreaza in limita sumei prevazuta in contractul de asigurare de raspundere civila al Prestatorului, caz in care tertul (Clientul) va fi despagubit integral de Asigurator;

-          Prejudiciul suferit depaseste limita sumei prevazuta in contractul de asigurare de raspundere civila al Prestatorului, caz in care va raspunde Asiguratorul pana la aceasta limita, diferenta urmand a fi acoperita de Asigurat (Prestator). In acest din urma caz, doctrina arata ca persoana pagubita are la dispozitie o actiune directa, in temeiul raspunderii delictuale, impotriva persoanei raspunzatoare de producerea prejudiciului.

 

Avand in vedere faptul ca despagubirea poate fi stabilita prin conventie, consideram ca este posibil ca la incheierea asigurarii sa se stabileasca valoarea despagubirii sau criterii pentru determinarera acesteia, semnandu-se un acord tripartit (intre Asigurat, Asigurator si Client).

Am o asociație. Cine trebuie să semneze bilanțul?

Potrivit art.338 din OMFP nr.3103/2017, situaţiile financiare anuale se întocmesc şi se publică, potrivit legii, în moneda naţională. Acestea sunt semnate de director economic, contabil-şef sau altă persoană desemnată, persoană autorizată potrivit legii, membră a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România. Situaţiile financiare anuale, însoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar în cauză, sunt supuse aprobării adunării generale, potrivit legislaţiei în vigoare.

Avocații, auditorii, experții contabili și contabilii autorizați au obligația de a desemna și comunica persoana în relația cu Oficiul de prevenire și combatere a spălării banilor?

Da, 

Mai mult, conform dispozitiilor Legii nr. 129/2019 privind prevenirea si combaterea spalarii banilor, persoanele juridice care activeaza in domeniul jocurilor de noroc si agentiile imobiliare, indiferent de forma de organizare, sunt obligate sa isi desemneze un reprezentant in relatia cu Oficiul de prevenire si combatere a spalarii banilor.

 

Aceasta obligatie trebuie indeplinita pana la data de 17 ianuarie 2020 (art.60 alin.(3) din Legea nr.129/2019).

 

Numele persoanei va fi comunicat Oficiului, exclusiv în format electronic, prin canalele puse la dispoziţie de către acesta (http://www.onpcsb.ro/rapoarte-online-onpcsb/desemnare-persoane-si-raportare-on-line)

Persoanele juridice, SRL, SA etc. au obligația de a desemna persoana în relația cu Oficiul de prevenire și combatere a spălării banilor?

Persoanele juridice indiferent de forma de organziare, cu exceptia agentiilor imobiliare si a celor care activeaza in domeniul imobiliar și a jocurilor de noroc, şi persoanele fizice care comercializează bunuri sau prestează servicii, în măsura în care efectuează tranzacţii în numerar a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacţia se execută printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni care au o legătură între ele NU au obligatia desemnarii unui reprezentant in relatia cu Oficiul pentru prevenirea si combaterea spalarii banilor, conform dispozitiilor art. 23 alin.4 din Legea nr. 129/2019.

Care este baza legala care reglementeaza modul de stabilire a valorii de inlocuire in cazul unui producator, in acest caz, de produse alimentare ?

Conform art. 40 din OMFP 2861/2009, prin valoare de înlocuire, în sensul prezentelor norme, se înțelege costul de achiziție al unui bun cu caracteristici și grad de uzură similare celui lipsă în gestiune la data constatării pagubei, care cuprinde prețul de cumpărare practicat pe piață, la care se adaugă taxele nerecuperabile, inclusiv TVA, cheltuielile de transport, aprovizionare și alte cheltuieli, accesorii necesare pentru punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv. În cazul bunurilor constatate lipsă, ce urmează a fi imputate, care nu pot fi cumpărate de pe piață, valoarea de imputare se stabilește de către o comisie formată din specialiști în domeniul respectiv.

Sunt proprietarul a 6 apartamente in calitate de persoana fizica si doresc sa le inchiriez. Este necesar sa ma infiintez PFA/SRL? Care sunt impozitele pe care trebuie sa le platesc in acest caz?

Nu este necesar sa aveti o forma de organizare (PFA/SRL) pentru a inchiria apartamentele dvs., obligatia dvs. fiind aceea de a le indica in cuprinsul formularului 220 "Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit" până la data de 31 ianuarie a anului următor celui in care au fost incheiate contractele. În formular se bifează căsuţa "Cedarea folosinţei bunurilor" şi căsuţa "peste 5 contracte" de la pct.1 "Categoria de venit", secţiunea II "Date privind activitatea desfăşurată". De asemenea, se vor completa şi rubricile privind veniturile şi cheltuielile de la secţiunea III "Date privind venitul estimat".

Cu privire la impozite si taxe, veti avea de plata urmatoarele:

-          10% impozit pe venitul net anual impozabil stabilit conform art.118 Cod Fiscal;

-          25% contributia de asigurari sociale, dacă se estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei;

-          10% contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care se aplica la nivelul salariului minim brut pe tara, pe luna.Nu este necesar sa aveti o forma de organizare (PFA/SRL) pentru a inchiria apartamentele dvs., obligatia dvs. fiind aceea de a le indica in cuprinsul formularului 220 "Declaraţie privind venitul estimat/norma de venit" până la data de 31 ianuarie a anului următor celui in care au fost incheiate contractele. În formular se bifează căsuţa "Cedarea folosinţei bunurilor" şi căsuţa "peste 5 contracte" de la pct.1 "Categoria de venit", secţiunea II "Date privind activitatea desfăşurată". De asemenea, se vor completa şi rubricile privind veniturile şi cheltuielile de la secţiunea III "Date privind venitul estimat".

Cu privire la impozite si taxe, veti avea de plata urmatoarele:

-          10% impozit pe venitul net anual impozabil stabilit conform art.118 Cod Fiscal;

-          25% contributia de asigurari sociale, dacă se estimează pentru anul curent venituri nete a căror valoare cumulată este cel puţin egală cu 12 salarii minime brute pe ţară, în vigoare la termenul de depunere a declaraţiei;

-          10% contribuţia de asigurări sociale de sănătate, care se aplica la nivelul salariului minim brut pe tara, pe luna.

Care este avantajul achiziționării tichetelor de masa pentru salariați?

Tichetele de masa sunt deductibile din punct de vedere fiscal la calculul impozitului pe venit daca sunt impozitate la salariat.

Valoarea uniui tichet de masa nu poate depasi 15,18 lei. Se acorda in functie de numarul de zile lucratoare din luna. Nu se acorda pentru zilele cand salariatul este in concediu sau in deplasare.

Valoarea totala dintr-o luna se adauga la venitul salariatului si se retine impozitul de 10%.

Tichetele pot fi comandate sub forma tipizata sau pe un card special pe care il furnizeza furnizorul.

Procedura este simpla: se incheie contractul, iar comanda se face online, se emite factura proforma si dupa plata facturii, firma furnizoare alimenteaza cardurile salariatilor.

De mentionat ca tichetele se acorda la sfarsitul lunii pentru luna urmatoare. Va trebui tinuta o evidenta si intocmita o situatie pe baza careia eu voi calcula impozitul . Sumele nu sunt aceleasi in fiecare luna, prin urmare salariul net al salariatilor va diferi putin in fiecare luna (din cauza impozitului pe care trebuie sa il retinem si plati la stat).

Cum se stabilește salariului minim brut în cazul contractelor de muncă cu timp parțial?

Având în vedere dispozițiile art.103 din Codul muncii, contractul individual de muncă cu timp parțial este definit prin raportare la numărul de ore normale de lucru, calculate săptămânal sau ca medie lunară. În cazul acestor tipuri de contracte de muncă, numărul de ore de muncă este inferior numărului de ore normale de lucru al unui salariat cu normă întreagă comparabil.

Prevederile legale nu stabilesc o durată minimă de muncă pe zi sau pe lună. Astfel, durata muncii prestate în temeiul contractelor de muncă cu timp parțial poate fi chiar și de 2 ore pe lună.

Drepturile salariale se acordă proporțional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.

În ceea ce privește stabilirea salariului minim brut, potrivit art.164 din Codul muncii, în cazul în care programul normal de muncă este mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe țară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru.

Pentru anul 2019, potrivit HG nr. 937/2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată este stabilit la 2.080 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 12,43 lei/oră, iar pentru personalul încadrat pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, la 2,350 lei/lună, pentru un program de lucru de 167,333 ore în medie pe lună, reprezentând 14,044 lei/oră.

Astfel, dspre exemplu, pentru un program de lucru de 2 ore/lună, salariul minim brut se va stabili la 24,86 lei, respectiv 28,088 lei pentru personalul cu studii superioare, cu vechime de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare.

 

Consilier juridic,

Cristina Casian

Cum este sanctionata o societate (si/sau administratorul) in cazul in care societatea nu are contract colectiv de munca, desi din punct de vedere al numarului de salariati (peste 21) ar trebui sa aiba?

O societate cu un număr mai mare de 21 de salariați nu este sancționată pentru motivul că nu are la nivel de societate un contract colectiv de muncă, ci poate fi sancționată pentru că nu și-a îndeplinit obligația de a demara negocierea colectivă cu salariații săi în vederea încheierii unui contract colectiv.

Angajatorul inițiază negocierea colectivă cu cel putin 45 de zile calendaristice înaintea expirării contractelor colective de muncă sau a expirării perioadei de aplicabilitate a clauzelor stipulate în actele adiționale la contractele colective de muncă (art. 129 alin. (3) din Legea nr.62/2011).

In cazul în care angajatorul nu inițiază negocierea, aceasta va începe la cererea scrisă a organizației sindicale reprezentative sau a reprezentanților salariaților, în termen de cel mult 10 zile calendaristice de la comunicarea solicitării (art. 129 alin. (4) din Legea nr.62/2011). Alin. (5) al aceluiași articol prevede ca durata negocierii colective nu poate depăși 60 de zile calendaristice decât prin acordul părților. În cazul în care nu există un contract colectiv de muncă la nivel de unitate, părțile pot conveni negocierea acestuia în orice moment.

Cu toate acestea, art. 217 alin. (1) lit b) din Legea 62/2011 prevede ca refuzul angajatorului de a începe negocierea contractului colectiv de muncă constituie contravenție și se sancționează cu amendăcuprinsa intre 5.000 lei si 10.000 lei.

Așadar, orice unitate care are cel puțin 21 de angajați are obligația negocierii contractului colectiv de muncă nu și a încheierii acestuia, iar în situația în care în urma negocierii nu se încheie un astfel de contract colectiv de muncă negocierile vor putea fi reluate oricând, angajatorul neavând posibilitatea de a refuza negocierea.

In situația mentionată de dvs, daca unitatea are cel putin 21 de salariați, angajatorul are obligația de a iniția procedura de negociere colectivă, sens în care trebuie să întocmească, conform prevederilor legale, un convocator în atenția salariatilor prin care sa își manfeste intenția de a demara negocierile în vederea încheierii unui contract colectiv de muncă invitând la negocieri reprezentanții salariaților.

In situația în care salariații nu reușesc să își aleagă reprezentanții cu ocazia adunării generale a salariaților, în temeiul art. 221 din Codul muncii, procesul-verbal încheiat cu această ocazie este dovada clară a bunei intențtii a angajatorului de inițiere a negocierii.

Pe perioada concediului medical se poate schimba incadrarea persoanei in cauza, daca incapacitatea acesteia poate crea probleme de functionare?

Modificarea încadrării reprezintă modificarea felului muncii, element esențial al contractului de muncă, care se poate realiza doar cu acordul salariatului, prin încheierea unui act adițional. În cazul în care nu este de acord, se poate încadra pe același post un alt salariat cu contract individual de muncă pe durată determinată în temeiul art. 83 lit.a) din Codul muncii.

 

Angajatorul este obligat să ţină la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat?

Potrivit art. 119 alin.(1) din Codul muncii, angajatorul are obligaţia de a ţine la locul de muncă evidenţa orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidenţierea orelor de începere şi de sfârşit ale programului de lucru, şi de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidenţă, ori de câte ori se solicită acest lucru.

Angajatorul este liber să aleagă forma evidenței, atâta timp cât din ea reiese din prevederile Codului muncii, respectiv ora de începere și ora de sfârșit al programului de muncă.

În ceea ce privește prestarea muncii suplimentare de către salariații încadrați cu contract individual de muncă cu timp parțial, conform art. 105 alin.(1) lit.c) din Codul muncii, este interzisă efectuarea orelor suplimentare, cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori înlăturării consecinţelor acestora.

Mai mult, potrivit art.15 indice 1 din Codul muncii, este interzisă primirea la muncă a unui salariat în afara programului de lucru stabilit în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parţial.

In legea gestionarului se specifica ca garantia va fi de minimum un salariu si de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului. In 2018, s-a marit artificial salariul brut prin includerea contributiilor. Ce fac în această situație?

 Conform art.12 și 13 din Legea nr.22/1969, garanția în numerar este de minimum un salariu şi de maximum trei salarii tarifare lunare ale gestionarului; ea nu va putea depăşi valoarea bunurilor încredinţate.

Conform Deciziei ÎCCJ nr.6/2019, noțiunea de salariu tarifar (menționat în vechiul Decret nr.92/1976, în prezent abrogat) reprezintă actualul salariu de baza sau salariu de încadrare (cel menționat în contractul individual de muncă).

Totodată, noțiunea de salariu brut este diferită de cea de salariu de bază sau salariu de încadrare, fostul salariu tarifar. Salariul brut este compus din salariu de bază, sporuri, indemnizații, indiferent dacă au caracter permanent sau nu etc., deci toate veniturile brute încasate de angajat, nefiind echivalentul salariului de bază sau salariului tarifar sau de încadrare.

Astfel, stabilirea cuantumului garanției se raportează la salariul brut de bază (cel menționat în contractul individual de muncă).

Cu toate acestea, celelealte contribuții la stat se vor stabili prin aplicarea cotelor procentuale prevăzute de lege la baza de calcul, fără a se scădea garanția gestionară din salariul brut realizat.

Cum procedez in cazul in care un salariat isi da demisia din cauza unui incident având cu alt salariat, nepezentându-se a doua zi la muncă, si nu doresc ca și ceilalți salariați să proceze la fel?

În cazul în care, salariatul în cererea sa invocă dispozițiile art.55 lit.b) din Codul muncii sau dacă acesta nu se mai prezintă a doua zi la muncă, această cerere nu este o demisie, ci una de încetare a raportului juridic prin acordul de voință a părților. Astfel, dvs. puteți aproba sau nu această cerere.

În cazul în care nu sunteți de acord cu încetarea contractului de muncă începând cu a doua zi, această cerere a salariatului își schimbă regimul juridic în demisie, caz în care dvs puteți să-i solicitați să respecte preavizul prevăzut în Contractul de muncă.

Altfel, dacă nu-i solicitați să respecte termenul de preaviz, contractul va înceta începând cu ziua următoare cererii salariatului.

În ceea ce privește ceilalți salariați implicați în incident, vă sfătuim să aplicați sancțiunea Avertismentului, caz în care trebuie să se verifice dacă Regulamentul Intern sau Contractul colectiv de muncă de la nivel de unitate, dacă există, sau contractul colectiv de la nivel de sector de activitate prevăd o anumită procedură de urmat pentru aplicarea acestui tip de sancțiune.

În caz contrar, se vor aplica dispozițiile art.251 alin.(1) din Codul muncii, potrivit cărora Avertismentul se aplică fără a parcurge vreo procedură prealabilă.

Ne dorim mult sa angajam 2 interni, însă societatea noastra are 25 de angajati. Se poate gasi o interpretare in lege care sa ne permita sa avem 2 interni?

Conform Legii nr. 176/2018 privind internshipul, in functie de numarul de salariati, organizatia- gazda poate incheia in mod simultan contracte de internship pentru un numar de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numarul total al salariatilor – in cazul dvs., avand 25 de angajati, procentul de 5% este egal cu 1.25.

Conform aceluiasi act normativ, in situatia în care suma rezultata in urma aplicarii procentului prevăzut mai sus are doua zecimale, numarul programelor de internship pe care organizatia-gazda le poate desfasura se va calcula prin rotunjire la numarul intreg mai mare, daca prima zecimală este egala sau mai mare cu 5. – in cazul dvs. nu se poate rotunji la numarul mai mare (2), prin urmare puteti angaja un sigur intern.

Din pacate nu poate fi interpretata altfel aceasta lege, intrucat stabileste cu strictete obligatia respectarii acestor procente. Numai in situatia in care ati fi avut minim 30 de angajati (aplicandu-se procentul de 5%) sau maxim 20 de angajati (fiind instituita o exceptie in acest sens) s-ar fi putut incheia 2 contracte de internship, concomitent.

Cum se înființează un SRL?

Conform art.36 din Legea nr.31/1990, fondatorii, primii administratori sau, dacă este cazul, primii membri ai directoratului şi ai consiliului de supraveghere ori un împuternicit al acestora vor înmatricula societatea în registrul comerţului în a cărui rază teritorială îşi va avea sediul societatea. În societatea cu răspundere limitată, numărul asociaţilor nu poate fi mai mare de 50.

În prealabil, se va solicita verificarea disponibilității denumirii și-sau rezervarea denumirii care se dorește a o avea societatea, prin depunerea unei cereri la ONRC. Societatea cu răspundere limitată se compune dintr-o denumire proprie, la care se poate adăuga numele unuia sau al mai multor asociaţi şi va fi însoţită de menţiunea scrisă în întregime "societate cu răspundere limitată" sau "S.R.L.".

Capitalul social al unei societăţi cu răspundere limitată nu poate fi mai mic de 200 lei şi se divide în părţi sociale egale, care nu pot fi mai mici de 10 lei (art.11 din Legea nr.31/1990). Astfel, se va proceda la deschiderea unui cont bancar pe numele societății, pentru care se va prezenta la bancă actul constitutiv al societății.

 La cererea de înregistrarea și autorizare se vor anexa următoarele documente:

-        Anexa 1 privind înregistrarea fiscală şi, după caz, Anexa 2 privind investiţia străină;

-        Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii;

-        Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei;

-        Declaraţia că persoana are calitatea de asociat unic într-o singură societate cu răspundere limitată sau că societatea cu răspundere limitată cu asociat unic nu este asociat unic în altă societate cu răspundere limitată.

-        Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social;

-        Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit;

-        Declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social, în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 9 rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social ;

-        Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul social.

  • pentru aporturile în numerar: foaie de vărsământ, ordin de plată sau chitanţă CEC;
  • pentru aporturile în natură subscrise la capitalul social: titlul de proprietate (facturi, titluri de proprietate asupra bunurilor imobile, inclusiv certificatul de sarcini al acestor bunuri); dacă este cazul, raportul de evaluare a bunurilor întocmit de persoanele autorizate în condiţiile legii. Raportul de evaluare este obligatoriu în cazul SRL cu asociat unic.

-        Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi.

-        Actele de identitate ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor sau auditorilor persoane fizice.

-        Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii.

-        După caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România, în original şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public ;

-        Declarație privind beneficiarul real al persoanei juridice.

Cererea de înregistrare, înscrisurile prevăzute de lege, îndosariate (în dosar cu şină) şi numerotate, se depun de către solicitant la ORCT direct, prin poştă, cu scrisoare cu valoare declarată şi confirmare de primire sau prin mijloace electronice. Cererea transmisă în formă electronică va avea încorporată, ataşată sau asociată semnătura electronică extinsă.

Asociațiile sunt obligate sa depuna sau sa actualizeze la judecatorie datele privind beneficiarul real al asociatiei?

Conform art. 63 din Legea 129/2019, in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a legii (a intrat in vigoare la 21 iulie 2019), deci pana la 20 iulie 2020, asociatiile au obligatia completarii documentelor conform cerintelor prevazute la art. 6, 7, 16 si 17 din OG 26/2000, astfel cum a fost modificata prin Legea 129/2019, in caz contrar asociatiile se dizolva prin hotarare judecatoreasca, la cererea Ministerului Public sau a oricarei alte persoane interesate.

Aceste cerinte se refera, in principal, la depunerea declaratiei pe proprie raspundere in forma autentica pentru beneficiarul/beneficiarii real.

Asociaţia are obligaţia, ca în fiecare an să comunice Ministerului Justiţiei datele de identificare ale beneficiarului real. În acest scop, consiliul director al asociaţiei împuterniceşte o persoană fizică pentru a comunica, printr-o declaraţie pe propria răspundere, încheiată în formă autentică, datele de identificare ale beneficiarului real. Declaraţia anuală se comunică până la data de 15 ianuarie. 

De asemenea, ori de câte ori intervine o modificare privind datele de identificare ale beneficiarului real asociaţia are obligaţia de a comunica Ministerului Justiţiei datele de identificare ale beneficiarului real în termen de 30 zile de la data la care modificarea a intervenit. 

Sunt unica fiică a tatălui meu, care a lăsat prin testament întreaga lui avere fratelui său. Ce pot face în această situație?

Descendenții defunctului sunt moștenitori rezervatari. Potrivit, art.1086 Cod civil, rezerva succesorală este partea din bunurile moştenirii la care moştenitorii rezervatari au dreptul în virtutea legii, chiar împotriva voinţei defunctului, manifestată prin liberalităţi ori dezmoşteniri. Aceasta este de jumătate din cota succesorală care, în absenţa testamentului, i s-ar fi cuvenit ca moştenitor legal.

După deschiderea moştenirii, liberalităţile care încalcă această rezervă succesorală sunt supuse reducţiunii, la cerere.

Astfel, se poate solicita reducţiunea liberalităţilor excesive în faţa instanţei de judecată. Reducţiunea are ca efect ineficacitatea testamentului în măsura necesară întregirii rezervei succesorale.

Menționăm că, dreptul la acţiunea în reducţiune a liberalităţilor excesive se prescrie în termen de 3 ani de la data deschiderii moştenirii.

Cum se efectuează schimbarea sediului social al unei societăți?

Sediul social al unei societăți poate fi schimbat in acelasi judet sau in alt judet, printr-o solicitare adresata Registrului Comertului. Documentele necesare pentru înregistrarea în registrul comerţului a menţiunii privind schimbarea sediului sunt:

  1. Cererea de înregistrare (original) - formular care se completează la sediul registrului sau se generează dacă înregistrarea se efectuează pe portalul onrc;
  • Declaraţia-tip pe propria răspundere, semnată de asociaţi, de administratori sau de către persoana împuternicită să efectueze înregistrarea din care să rezulte că societatea  îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile pe care le desfășoară la sediu și care le va preciza în declaraţia-tip (model 3);
  1. Hotărârea adunării generale a asociaţilor/ acţionarilor sau decizia asociatului unic/ CA/ directoratului prin care se hotărăște schimbare sediului social;
  2. Documentul care atestă dreptul de folosinţă asupra spaţiului cu destinaţie de sediu social: extras de carte funciară, în termen de valabilitate la depunere, dar nu mai vechi de 30 de zile, contract de vânzare-cumpărare, contract de donaţie în formă autentică, certificat de moştenitor, contract de închiriere, contract de subînchiriere, contract de concesiune, contract de leasing imobiliar, contract de comodat, etc.;
  3. Cererea adresată ANAF în vederea obţinerii certificatului emis de administraţia financiară competentă, care certifică faptul că pentru imobilul cu destinaţie de sediu social nu a fost înregistrat un alt document pentru înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil, cu titlu oneros sau gratuit  - formular care se completează;

-      în cazul în care, din certificatul emis potrivit pct. 5, rezultă că sunt deja înregistrate la administraţia financiară alte documente care atestă înstrăinarea dreptului de folosinţă asupra aceluiaşi imobil cu destinaţie de sediu social se va depune și Declaraţia pe propria răspundere în formă autentică privind respectarea condiţiilor referitoare la sediul social;

-        În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (4) din Legea nr. 31/1990, republicată, astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, la acelaşi sediu vor putea funcţiona mai multe societăţi numai dacă imobilul, prin structura lui, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite sau în spaţii distinct partajate. Numărul societăţilor comerciale ce funcţionează într-un imobil nu poate depăşi numărul de încăperi sau spaţii distincte obţinute prin partajare.

  1. Certificatul de înregistrare (original) - Certificatul de înregistrare va fi predat în original în momentul prezentării societății în vederea ridicării certificatului de înscriere de menţiuni şi a celorlalte documente, procedându-se la anularea lui prin grija personalului ORCT. Excepţie face situaţia în care, la momentul cererii, profesionistul optează pentru eliberarea documentelor prin poştă sau e-mail, în acest caz originalele fiind predate odată cu depunerea dosarului.
  2. Actul constitutiv actualizat;
  3. Dacă este cazul: împuternicire specială (în formă autentică), avocaţială sau delegaţie pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original) și dovada privind plata tarifului legal.

În cazul in care schimbarea sediului social se face intr-un alt judet, societatea va fi radiata din judetul in care a fost initial inregistrata.

Adreseaza-ne o intrebare

Stabileste o intalnire →